O analiză amplă și riguroasă a organizării Curții regale din România, cu accent pe ultimele două decenii ale monarhiei (1927–1947). Volumul explorează tradițiile, oamenii și mecanismele instituționale ale Palatului, oferind o perspectivă nuanțată asupra unei perioade marcate de transformări și controverse. O contribuție importantă la istoriografia românească recentă.
Autor: Tudor Visan-Miu
Editura: Corint
Anul publicării: 2026
Număr pagini: 496
Dimensiuni: 13cm x 20cm
ISBN: 9786303612270
Cartea urmărește organizarea și funcționarea Curții regale sub cei patru monarhi ai României, evidențiind atât continuitățile, cât și inovațiile în ceea ce privește tradițiile, principiile, reglementările și practicile de la Palat. Demersul se concentrează în mod special asupra perioadei 1927–1947, când domniile regilor Carol al II-lea și Mihai I au adus schimbări frecvente în structura și personalul superior al Curții.
Studiul se bazează pe surse arhivistice detaliate din anii 1920–1940, reflectând profesionalizarea aparatului administrativ al Palatului. În același timp, autorul analizează modul în care posteritatea celor patru regi – Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I – a fost construită și reinterpretată în contexte istorice diferite. Dacă primii doi au intrat încă din timpul domniei în imaginarul colectiv ca figuri „dezrobitoare” și „întregitoare”, ultimii doi au fost detronați și supuși unor campanii de propagandă ostile.
După 1989, percepțiile publice au oscilat între reevaluări nuanțate și clasificări simpliste ale monarhilor în figuri „luminoase” sau „întunecate”. Printr-o abordare echilibrată și bine documentată, Tudor Visan-Miu propune o analiză istorică solidă, care depășește clișeele și invită la o înțelegere mai profundă a rolului Curții regale în istoria României moderne.
T Marius
S. Radu
Marchis Laura
Bochis Elena Client fidel
Amelia Bran