Crangul de alun - Melissa Albert

Crangul de Alun este dovada ca, daca te nasti intr-o lume de basm, nu mai poti scapa de povesti.

Alice si mama sa, Ella, si-au petrecut ultimii 17 ani pe drumuri, fugind mereu de ghinioanele care se incapataneaza sa le urmareasca oriunde. Atunci cand primesc o scrisoare din care afla ca bunica lui Alice, Althea Proserpine - o scriitoare faimoasa, dar foarte retrasa -, a murit, cele doua se linistesc, crezand, pentru o clipa, ca s-a terminat cu nenorocul. Insa, atunci cand mama ei e rapita de Hinterland, lumea supranaturala din povestile bunicii isi face loc in realitate. Ca sa-si salveze mama, Alice decide, in ciuda interdictiei, ca trebuie sa ajunga la Crangul de Alun. Insa cum il poate gasi, din moment ce locul nu e trecut pe nicio harta?

In parte basm intunecat, in parte horror psihologic, Crangul de Alun este o poveste despre puterea imaginatiei de a da frau liber cruzimii pe hotarul (de obicei) pasnic al realitatii. - The Guardian

E sanatos ca, din cand in cand, sa privim cu alti ochi lucrurile care ne-au parut incantatoare atunci cand eram copii si sa ne uitam la intunericul ascuns imediat sub suprafata lor. - NPR
Fragment din volumul "Crangul de Alun" de Melissa Albert:

"Ne-am ghemuit ca sa putem citi impreuna. Degetele lui calde au alunecat un moment peste ale mele cand am apucat telefonul. Postarea pe care o deschisese se chema: „Cautarea Sursei: Ziua 133."
Cercetarea si cautarea mea pentru a gasi locuinta singuraticei Althea Proserpine, scriitoarea feminista de o faima trecatoare, s-a dovedit fructuoasa in, cea de-a 133-a zi, asa cum banuiam ca se va intampla. 1+ 3 +3=7, un numar semnificativ pentru oricine a citit basme.
Mi-am dat ochii peste cap atat de tare, ca era sa-mi vad creierul. Apoi am continuat sa citesc pentru ca, ei bine, eram disperati.
Mult timp am crezut ca Crangul de Alun nu e numai un loc, ci si o stare de spirit. Si, de cand am avut norocul de a studia opera Altheei sub coordonarea profesoarei Miranda Deyne, mi-a devenit tot mai limpede ca munca ei se trage dintr-un izvor alimentat in mod egal de magie si de minte. Nu m-am mirat descoperind ca nu exista nicio harta pe care sa figureze Crangul de Alun si ca acesta e tot atat de strain de Google Maps ca magia de majoritatea programelor de literatura engleza ale universitatilor din zilele noastre, de unde si regretabila lipsa de burse pentru studiul lui Proserpine.
Asa cum am explicat in postarea mea din 11 august, am dat recent de urma autoarei cunoscutului portret al Altheei din Vanity Fair. Desi s-a mutat cu ani in urma intr-un camin de batrani, are mintea inca agera. Prin fiica ei, mi-a dezvaluit ca nu i s-a permis niciodata accesul personal Ia Althea si ca interviul a avut loc prin intermediul scrisorilor si al unor discutii telefonice stranii. Am pornit in cautarea fotografului care ilustrase articolul si caruia i se permisese accesul in Crangul de Alun, dar am ajuns intr-o fundatura cand am aflat ca a murit peste Ocean in 1989.
Cele doua casnicii cunoscute ale Altheei s-au sfarsit prin vaduvie si are o fiica, Vanella Proserpine. Se cunosc putine despre primii ani de viata ai Altheei, cu exceptia faptului ca e unicul copil al unor parinti care au murit de mult. Vanella nu pare sa aiba un domiciliu fix si a respins toate incercarile de a initia un dialog. Pacat, avand in vedere cate ar avea de oferit domeniului regretabil de nepopulat al studiului operei lui Proserpine.
Am pufnit energic:
- Ellery, o stiu pe gagica asta! E dilie!
- O dilie care e posibil sa fi fost in Crangul de Alun. Citeste mai departe!"