Speak: Cuvintele Nerostite - Laurie Halse Anderson

O adolescentă este victima unui viol și trebuie să găsească curajul de a vorbi despre această faptă abominabilă, pentru a găsi astfel calea spre vindecare.
O eroină de neuitat ● Partea nevăzută și tulburătoare a vieții de liceu

Roman câștigător al Evergreen Teen Book Award, 2002



Melinda tocmai a început primul an de liceu. În vacanța de vară, s-a despărțit de cea mai bună prietenă, după ce au fost împreună la o petrecere. Melinda chiulește, se distrează, comentându-i în gând pe profesori și pe colegi, încearcă să-și facă prieteni și este as în aruncările libere la baschet.

Dar, spre deosebire de alți adolescenți, vorbește rar și se retrage după ore într-o debara nefolosită, pentru că Melinda are un secret. Profesorul de artă, un nonconformist, și un coleg pasionat de știință sunt printre puținii care o tratează cu înțelegere.

La finalul anului școlar, Melinda găsește o modalitate inedită de a ieși din lumea ei și de a-și spune vorbele nerostite. Odată cu răspunsurile celor care au avut experiențe similare, vine și curajul de a înfrunta ceea ce i-a provocat tăcerea.



De ce să cumperi cartea?

Pentru a învăța cum să discuți despre experiențele dificile

Fiindcă este un roman scris cu mult umor

Pentru viziunea realistă asupra vieții liceenilor


5 citate scurte:

Ai mei nu m-au crescut în vreo confesiune religioasă. Noi ne închinăm mai degrabă Sfintei Treimi Visa, MasterCard și American Express.
Ea îmi zice că sinuciderea e pentru lași. Asta-i o latură urât-crudă a mamei. Și-a luat o carte pe tema asta. Dragoste dură. Zăhărel acru. Catifea ghimpată. Discuții mute. Lasă cartea pe bazinul toaletei, ca să mă instruiesc.
Prima oră de chiul e minunată. Nu-i nimeni să-mi zică ce să fac, ce să citesc, ce să spun. Parc-aș trăi într-un videoclip de pe MTV – nu din ăla cu costume tâmpite, ci cu atitudinea aia țanțoșă, gen fac cum mi se rupe mie.
E mai ușor să-ți cureți dinții cu sârmă ghimpată decât să recunoști că-ți place de cineva în gimnaziu.
Dacă Alice în Țara Minunilor ar fi fost scrisă în zilele noastre, pun pariu că s-ar fi ales cu o super-porție de cartofi prăjiți pe care ar fi scris „Mănâncă-mă“, nu cu o prăjitură.