Psihologia pentru oameni obisnuiti – Ramona Constantinescu, Radu F. Constantinescu

Ramona si Radu F. Constantinescu, in putine cuvinte.

Ea: Muza. 20 de ani de pictura, mai multi de viata. Autoare premiata pentru Gust Verde, o carte de bucate cu bucati de viata. Singurul volum de acest gen care a ajuns in pozitia de bestseller fara sa fi fost vreodata pe rafturile unei librarii.

El: Singurul scriitor/blogger din Romania care a donat 66 000 RON pentru doua cauze sociale. A generat, in plus, donatii de aproximativ 200 000 de euro. Nu-i asa ca nu stiati? Stirile pozitive nu ajung in presa.

Nici nu stiti cata nevoie aveam de o psihologie a lumii urbane, a vietii de birou, a flirturilor online, a speakerilor motivationali si a comertului dezlantuit! La vremuri noi, fantasme noi. Sunt atatea si atatea noi dorinte, dar si traume, pe care, vai, marii analisti nu au apucat sa le descifreze.

Psihologia evadeaza din turnul sau de fildes si iese… in strada, pentru a le vorbi oamenilor obisnuiti. Este, din nou, o stiinta a sufletului, cristalizata la suprafata vietii de zi cu zi. O viata prinsa in vrajile industriei luxului, a manipularilor si a mantrelor publicitare.

Psihologie pentru oameni obisnuiti, o cafea fara zahar, ne va trezi din acest vis! Trebuie doar sa privim in jur, sa intelegem si sa ne punem cea mai importanta intrebare: de ce ne dorim ceea ce ne dorim?
Fragment din cartea "Psihologie pentru oameni obisnuiti" de Ramona si Radu F. Constantinescu

"Toata lumea stie ca iubesc psihologia, dar ii detest pe psihologi. Si atunci? De ce spun ca este util?
In primul rand, asa cum am spus deja, psihologia tine de vocatie. Deci vom numi PSIHOLOG un om care si-a dorit sa cunoasca psihicul uman cu o pasiune dublata de ratiune, nu orice cetatean care a ales acest drum pentru ca si-a dorit o viata buna. Nu e nimic nou sub soare ca, intr-un domeniu din care se castiga bine, vor veni mii de impostori in cautarea stabilitatii financiare. Viata unui psiholog numai stabilitate nu cauta cand el pune sub semnul intrebarii toate resorturile vietii, inclusiv banii ca motivatie, viciu sau scop.
In al doilea rand, daca mergi la psiholog ca la un Dumnezeu, e util sa afli ca e doar un om.
Si in al treilea rand este extrem de util ca gest in sine. Omul aplecandu-se asupra lui insusi. Oprindu-se din alergat ca sa se uite in jur, apoi in sine. E deja un gest care presupune ca intelegi ca impulsurile pe care le primesti din interiorul tau s-ar putea sa-ti fie la fel de straine ca indemnurile din afara. Simplul fapt ca te intereseaza psihologia si ca vrei sa te cunosti pe tine insu realizand ca ai 20 sau 30 sau 40 de ani si nu te stii... este u mare pas inainte. Vorba ceea, „ca sa realizezi ca esti prost trebuie sa-ti mearga mintea".
Mergi la psiholog nu pentru ca el are raspunsurile. Nu are nici macar intrebarile. Mergi la psiholog pentru ca este o calauza. Nu stie drumul, dar stie sa-l caute. Si e dispus sa faca drumul acesta cu tine, prin continentul necunoscut al celui mai intim si ascuns loc din fiinta ta. Multi vor fi socati. Cum? Psihologul nu are ras-punsurile? Nici macar intrebarile? Pai, eu am vazut la televizor stie ce sa te intrebe! Am citit in carti despre teste!"