Singur printre marlani - Florin Bican

Lumea marlanilor e stapanita de brutalitate si de o violenta dusa-n derizoriu. Ratiunea o ia razna, ramane lipsita de busola, afectele isi pierd masura – ori se atrofiaza, ori devin turbate. Efectul este un ras sardonic si necrutator.
Finlandeza Haaricleea ajunge in Romania, unde se simte ca in Parnas cand inhaleaza noxe. Datorita talentului de a imparti lovituri de lopata, primeste un post de dresoare de baieti naravasi. Sunt facute experimente cu arsenic, care demonstreaza ca diferenta dintre om si animal e „de ordin minimal”. Unii parinti se transforma in moroi.

„Cu totul osebit in felul sau, om al timpului postmodern, deocamdata blazat in cuget, iubitor de pastise cam exagerate, ironic mai peste marginile iertate, pana acum asa de putin format incat ne vine greu sa-l citam indata ce-l citim, dar in fine, poet, poet in toata puterea cuvantului, este d. Florin Bican.” - Titu Maiorescu
Fragment din volum:

“DOI SUMONSTRI PE-O SALTEA

Doi sumonstri pe-o saltea
Joaca leapsa-n barca mea.
Barca s-a umplut de tot
Si nu stiu, nu stiu sa-not.

Sa evit un nou esec,
Benevol am sa ma-nec:
Ma voi duce lin la fund
Si-acolo am sa m-ascund.

Am un dor si am un crez -
Voi sa ma dezintegrez,
Sa-mi fac loc in prenatura
Revenind la forma pura.

Gratios pasind pe poante
Voi umbla printre cuante -
Voi sa fiu un neutrino
Intr-un vesnic du-te vino..."