Ce este dincolo de fericire

In aceasta lucrare, Anthony Seldon face o distinctie relevanta intre notiunile de placere, fericire si bucurie si ne ofera o abordare originala, pentru a trai vieti mai pline de sens. El explica cum goana dupa fericire poate deveni o capcana (seducatoare, de altfel) care sa ne faca sa credem ca nu exista alt scop mai important in viata decat acela de a fi fericiti. De fapt, autorul este sceptic in legatura cu noile tendinte in materie de psihologie, precum psihologia pozitiva care promoveaza o viziune hedonista asupra vietii. Anthony Seldon ne indeamna sa transcendem aceste idei daca ne dorim sa atingem un nivel mai profund al fericirii si al evolutiei personale. In acest sens, prin intermediul unor exercitii practice si teme profunde la care sa reflectam, suntem invitati intr-o calatorie de introspectie menita sa ne ajute sa ne cunoastem si sa ne intelegem mai bine, precum si sa descoperim darul pe care l-am primit la nastere - starea de bucurie profunda si plenara.

Fragment din volumul "Ce este dincolo de fericire" de Anthony Seldon:

"Un univers aleator sau o proiectie grandioasa?
Fiintele umane au optiuni. Una este cea de a vedea universul drept un fenomen absolut aleatoriu, adus la existenta printr-un proces dincolo de capacitatea umana de intelegere. Putem alege sa consideram ca tot ceea ce cuprinde este produsul hazardului. Pe de alta parte, putem alege sa credem ca numai anumite aspecte sunt aleatorii, sau poate chiar niciunul. Putem concepe un univers creat cu un scop, pe noi insine creati cu un scop, telul nostru in viata fiind cel de a descoperi care este scopul nostru in viata.
Putem crede ca tot ce se intampla este noroc pur, bun sau rau: fie suntem nascuti intr-o familie bogata, cu sanatate si mari daruri personale, sau ne-am nascut saraci, cu putine calitati naturale. La celalalt capat al spectrului, putem crede ca norocul joaca un rol infim sau niciunul si ca toti ne-am nascut asa cum ne-a fost menit.
Putem crede ca tot ceea ce facem se intampla automat, iar liberul arbitru este o iluzie, fiindca toate deciziile noastre sunt reactii predeterminate, dictate de impulsuri inconstiente puternice. Sau putem crede ca nimic in viata nu este automat, totul aflandu-se intr-o anumita masura la dispozitia liberului arbitru si a libertatii de alegere.
Putem decide ca fericirea (ba chiar placerea sau nefericirea) ne este suficienta; sau putem alege sa privim dincolo de ele, spre niveluri mai profunde ale experientei umane.
Multi dintre noi ar pretinde, probabil, ca ne pozitionam undeva intre aceste doua viziuni extreme despre lume. Niciuna dintre aceste atitudini nu este o optiune facila; toate poseda provocarile lor. Dar sunt convins ca modul de a trai bucuria rezida in modificarea gandirii noastre in directia acceptarii structurii universului, in vederea descoperirii scopului vietilor noastre.
Aceasta nu inseamna ca suntem docili in fata nedreptatii sau a adversitatii, ci doar ca percepem chiar si cele mai disperate esecuri drept stimulenti pentru explorare si evolutia viitoare."